Jurnalul unui terapeut: În căutarea entuziasmului pierdut
​By Raluca Ferchiu

Mă întreb de multe ori ce îi face pe oameni să rămână prinși în aceleași vechi programe ale minții, chiar dacă știu că ceea ce se întâmplă în viața lor nu este ok și vor mai mult de atât. Și am observat, nu doar la cei care vin în cabinetul de psihoterapie, ci și la ceilalți din jur și inclusiv la mine, faptul că, deși conștientizezi ce anume nu e ok în viața ta, totuși este ceva care te împiedică să faci o schimbare. E teama de nou, e riscul pe care ți l-ai asuma odată cu schimbarea, e senzația că nu ai putea face altfel decât ai făcut până acum sau, pur și simplu, e zona de confort și un sentiment nedefinit care parcă nu te lasă să te urnești în a face schimbarea dorită.

Pentru că dincolo de programe, dincolo de obișnuințe și comportamente care au intrat în reflex, este ceva care te susține în a face ceea ce îți dorești – e o motivație internă care te împinge și te ajută să implementezi planul definit în mintea nouă, care te face să ieși din zona de confort, să-ți accesezi resursele nebănuite și să creezi dincolo de cadrele predefinite ale minții vechi. Iar de la persoană la persoană, această motivație e diferită – poate fi dorința de experimentare, de cunoaștere, poate fi sentimentul că faci ceea ce-ți place, provocările sau lucrurile noi cu care nu ai mai interacționat. Tu ce motor ai? Ce te motivează să începi ceva, să faci o schimbare? Ce trăire te face să lași totul și să te conectezi la interiorul tău? Ce anume te ajută să visezi, să creezi, să acționezi dincolo de obișnuit?

Personal, ceea ce mă motivează să funcționez la capacitate maximă este entuziasmul – acea senzație care te face să nu mai ai răbdare și să îți dorești să începi un lucru nou, un vis, cât mai repede, să împărtășești cu ceilalți ceea ce te provoacă, să îți dezvolți ideile noi și visele.

Dar ce se întâmplă atunci când ne pierdem acest motor? Ce se întâmplă când ne pierdem entuziasmul și simțim că nu avem chef să facem nimic, chiar dacă știm că acel lucru sau acea activitate ne va face plăcere? Cred că fiecare a trecut printr-un moment în care a simțit că și-a pierdut motivația. Dar trecând prin asta și punându-mi întrebări legate de ce anume mă face să-mi pierd entuziasmul, mi-am dat seama că, de fapt, acel motor interior nu se pierde niciodată…e acolo mereu în mine și e nevoie doar să-l observ, să-l văd și să-l aleg.

Cel mai important lucru pe care l-am învățat din această experiență a fost să-mi pun  întrebarea ”Și unde e motorul meu acum? Unde mi-e entuziasmul și ce mă face să nu-l văd?” Asta ar putea fi o alegere – de a te întreba unde ești TU, cel autentic, atunci când simți că te-ai pierdut. Întrebându-mă unde sunt de fapt, am observat cum programele vechi ale minții îmi furaseră, pe neobservate, entuziasmul. Și atunci, am plecat în căutarea entuziasmului pierdut. L-am găsit ascuns într-un colț al inimii, iar când l-am întrebat unde a fost și ce a făcut în tot acest timp, mi-a arătat că mereu a fost acolo și a creat lucruri minunate, doar că a așteptat să-l observ și să-l scot la suprafață.

De fapt, nu ne pierdem niciodată motorul care ne urnește, așa cum nu ne pierdem niciodată Sinele. Și entuziasmul, inspirația, creația, talentul, pasiunile, visele, vor fi mereu acolo, în interiorul nostru. Au nevoie doar să le vedem, să le alegem, în fiecare zi.

Iar acesta poate fi un proces de  schimbare: conștientizează programul care te sabotează, alege gândul nou pe care vrei să-l experimentezi, activează-ți motorul și pornește în implementarea schimbării. Spor la creație și experimentare!

Cu entuziasm,
Psihoterapeut Raluca Ferchiu
Școala Sistemică de Formare by Gamma Institute

https://www.scoalasistemica.ro/news/formare-complementara-psihoterapie-s...