Jurnalul unui terapeut: Despre relații - De ce sunt singur și nu pot avea o relație?! – partea I
by psih. Cerasela Vătămănescu

Despre relații s-au scris, se scriu și se vor scrie multe. Subiectul relațiilor este un subiect destul de controversat și  pare a fi mereu o sursă inepuizabilă de întrebări la care nu întotdeauna găsești răspunsul potrivit. Suntem oameni și interacționăm între noi.  Iar relația,  pare a fi  de fapt,  liantul important   care ne unește. Fie că sunt relații de serviciu, prietenie, amiciție, iubire, parteneriale - de orice natură ar fi ea -  relația ne aduce mereu împreună. Cum relaționăm? De obicei, prin vorbe. Comunicăm! Poate de aceea se spune mereu să fii atent  la ce vorbești,  pentru că, cuvântul,  are o putere inimaginabilă!  El poate clădi dar și distruge în același timp! Firește că  mai sunt și alte moduri de a comunica,  iar  unul  la fel de important de relaționare este și cel nonverbal. Gesturile, limbajul trupului,  pot spune mai mult decât toate cuvintele din lume la un loc uneori.  O simplă atingere, o simplă privire este suficientă în a te face a înțelege ceea ce cuvintele nu ți-ar fi putut spune poate niciodată.

Dar să revenim la povestea noastră. Nu știu dacă vouă  vi s-a adresat vreodată întrebarea: "De ce nu pot avea și eu o relație sau de ce nu merge relația mea? Ce-mi lipsește? Unde greșesc? Eu am auzit  însă  de multe ori astfel de întrebări!  Și încă o altă sumedenie de același tip. De regulă, le găsești mai mult la femei, în a  căror voci simți dorul după o relație unică, o comuniune reală, o unire totală care să le inunde sufletul de fericire și împlinire. Toate bune și frumoase până aici. Dar cum ai raspunde, în timp ce tu îi povestești clientului din fața ta câte puțin din tainele relațiilor și într-un moment de pauză ți se pune întrebarea: „Dar de ce esti singură?”? Ce răspuns ai putea da pe moment? Firește, spui politicos că el este acolo pentru a vorbi despre problema lui, nu a ta. Câteodată răspunsul pare a nu fi prea pe placul persoanei din fața ta, după care imediat de cum  rămâi singur te trezești aruncat în vâltoarea gândurilor de tot felul. Încerci să dai o redefiniție relației, să o reînțelegi...îți trimiți și mintea și sufletul „la drum”...să cerceteze, să caute motive și începi să afli pe rând că...

...Ca  orișice sistem în mișcare, afli că relațiile au început și ele drumul transformărilor, pentru că ea însăsi –relația - este o entitate de sine stătătoare. Întodeauna într-un cuplu vom avea trei elemente, cei doi plus relația în sine.

...În această perioadă se redefinește însuși conceptul de relație! Însăși întreaga paradigmă relațională intră în schimbare!

...Afli că între timp, oamenii au început să caute esența. Trecem de la ego la căutarea Sinelui. Trecem de la codependență, la relații autentice în care fiecare își are propriul loc,  propria contribuție, propria creație. Este un sprijin, o împuternicire, o validare reciprocă în care învățăm ce înseamnă sacralitatea în relație, în a ne privi pe noi înșine și pe celălalt ca însăși Creația în manifestare, un tot unitar - inseparabil!

Trecem dincolo de paradigma pragmatică a căsătoriilor convenționale și a condiționărilor sociale. Relația se redefinește în timp ce ne pregătim în interior pentru o nouă realitate relațională. Trecem peste vechile tipare, căsnicii pe care le-am văzut în familiile noastre de origine, a propriilor părinți, bazate pe compromisuri și multe frici, pe imaginea falsă oferită societății. Acestea nu ne mai pot ține captivi în relații disfuncționale, distructive.

Dar despre ce înseamnă să ieșim din aceste relații disfuncționale si ce anume ”moștenim” ca tipare mentale in ceea ce privește relațiile noastre, vă invit să vorbim în partea a doua a articolului, de săptămâna viitoare.

Cu drag,
Psihoterapeut în formare Cerasela Vătămănescu
Școala Sistemică de Formare by Gamma Institute
https://www.scoalasistemica.ro/news/visezi-sa-devii-psihoterapeut-poti-c...